Celulele stem explicate simplu (II)

Până în prezent, mai multe realizări au fost înfăptuite în domeniul celulelor stem. Astfel, anul acesta la Barcelona, s-a realizat primul transplant de trahee „confecţionată” din celule stem. O femeie de origine columbiană, care suferea de tuberculoză, a beneficiat de acest transplant. Celule stem ale pacientei au fost stimulate să se dezvolte pe un schelet reprezentat de o trahee prelevată de la un pacient decedat, care a fost în prealabil tratată cu diferite enzime şi detergenţi pentru a se elimina celulele originale pe care le conţinea.

Traheea este un segment al sistemului respirator, situat între laringe şi bronhii. (link articol original).

Tot anul acesta, nişte cercetători din SUA au reuşit să diferenţieze celule stem în celule retiniene, într-un studiu realizat pe broaşte. Iar mormolocii a căror retine au fost construite din celule stem chiar îşi puteau folosi ochii, deci celulele retiniene au fost funcţionale, rezultatele fiind promoţătoare pentru realizarea aceluiaşi lucru şi la oameni. (link)

În Kobe, Japonia, cercetătorii au obţinut ţesut cerebral uman din celule stem. Experimentele realizate pe şoareci au demonstrat că neuronii formează o reţea funcţională , ce răspunde corect la diverşi stimuli. Astfel, în viitor, boli precum Parkinson sau Alzheimer nu vor mai fi fără tratament. (link)

La Universitatea din Newcastle, Marea Britanie, au fost realizaţi primii embrioni hibrizi om-animal. Astfel, nucleul unui ovul de vacă a fost eliminat şi înlocuit cu ADN uman. Embrionii rezultaţi au supravieţuit până la 6 zile. Această realizare va duce la o mai bună cercetare a celulelor stem, având în vedere că ovulele umane sunt mai greu de obţinut decât cele de la vacă. (link)

Tot în Marea Britanie, cercetătorii au reuşit să refacă un menisc rupt. Ei au acoperit o proteză cu celule stem provenite din măduva osoasă a pacientului pe care au implantat-o apoi la nivelul cartilajului din care e aşcătuit meniscul. Celulele stem s-au sudatpe cele două margini ale leziunii şi au acţionat în vederea reîntregirii ţesutului. (link)

Meniscul e o lamă de ţesut cartilaginos interpus între cele 2 oase ale articulaţiei genunchiului (femur şi tibia), cu rolul de a înlesni alunecarea dintre ele dar şi de a absorbi şocul dintre cele 2 părţi ale membrului inferior (coapsă şi gambă).

Şi în România s-au deschis bănci de celule stem. Astfel, orice nou-născut va putea beneficia în viitor de celulele stem prelevate la naştere din cordonul ombilical şi prezervate până atunci când va avea nevoie de ele, dacă va avea. Sângele cordonului ombilical e o bogată sursă de celule stem spre deosebire de măduva osoasă, colectarea din cordonul ombilical e non-invazivă, nedureroasă, mai puţin costisitoare şi relativ simplu de efectuat, iar celulele stem din acest sânge au o mai mare plasticitate, adică se pot diferenţia pe mai multe linii (spre deosebire de celulele stem din măduva osoasă). (link)

În prezent, numeroase transplanturi de celule stem adulte se efectuează în diferite clinici din lume (China, Germania etc) în încercarea de a vindeca leucemii sau leziuni ale maduvei spinării, fără însă să se obţină nişte rezultate prea spectaculoase.

Speranţe pentru viitor

În viitor, numeroase boli care astăzi nu beneficiază de un tratament curativ, vor putea fi tratate cu ajutorul celulelor stem.

Boala Alzheimer afectează 5.5 milioane de persoane numai în SUA. Ea a fost descrisă de către Alois Alzheimer în 1907 la un pacient care avea o pierdere progresivă a memoriei şi limbajului, precum şi incapacitatea de a-şi recunoaşte prietenii. Când pacientul a murit, a studiat creierul său şi a descoperit o mare masă de neuroni distruşi. Au fost descoperite 3 gene care sunt implicate în această boală.

Experimentele realizate pe şoareci cu Alzheimer au arătat că celulele stem ce au fost injectate în creier pot produce neuroni funcţionali în zonele lezate.

Boala Parkinson a fost descrisă în 1817 de James Parkinson; el a observat că oamenii afectaţi au mai ales peste 50 de ani şi îşi pierd progresiv controlul motor. Mâinile încep să tremure, membrele devin rigide, faţa e inexpresivă, mersul e dificil. Această boală se datorează degenerării unor neuroni producători de dopamină dintr-o regiune a trunchiului cerebral (substanţa neagră) ce coordonează activitatea motorie.

Studiile pe şoareci au arătat că celulele stem injectate în creier pot produce neuroni producători de dopamină, iar unele manifestări ale bolii la şoareci s-au redus.

Boala Parkinson afectează peste 4.5 milioane de oameni în SUA.

Alte afecţiuni ale sistemului nervos ce vor putea beneficia de pe urma tratamentului cu celule stem: AVC (accident vascular cerebral), SLA (scleroza laterală amiotrofică: duce la slăbiciune progresivă, pierderea muşchilor, din cauza pierderii progresive a neuronilor motori), leziuni ale măduvei spinării, boli ale ochilor şi urechilor (surditate, boli ce afectează retina şi duc la orbire).

Marele om se ştiinţă Stephen Hawking, care este bolnav de scleroză laterală amiotrofică.

Bolile de sânge de asemenea vor putea beneficia de tratament cu celule stem. În prezent, leucemiile beneficiază deja de tratament cu celule stem adulte. Tratamentul standard implică radioterapia şi chemoterapia (pentru a omorî celulele canceroase), apoi transplant de măduvă. Celulele stem izolate din măduva pacientului afectat pot fi induse să se diferenţieze în leucocite normale.

Deficitele imune se caracterizează prin absenţa sau scăderea numărului unor celule ce alcătuiesc sistemul imun ( neutrofile, monocite-macrofage, limfocite B sau T). Aceşti pacienţi sunt foarte susceptibili la infecţii. Un exemplu celebru de astfel de bolnav este David Bubble Boy, un copil care s-a născut cu imunodeficienţă severă combinată, şi care decedat la vârsta de 12 ani, până atunci trăind doar într-o cameră cu pereţi de sticlă, sterilă, pentru a se feri de microorganismele care ne înconjoară pretutindeni.

David Bubble Boy

Diabetul zaharat este o boală complexă ce se caracteritează printr-o lipsă a secreţiei de insulină, ceea ce duce la imposibilitatea organismului de a utiliza glucoza. Anual, numai în SUA mor aproximativ 500.000 de oameni din cauza acestei boli. Cum insulina este produsă de nişte celule din pancreas, celulele stem vor putea fi diferenţiate în aceste celule producătoare de insulină pentru a trata pacienţii cu diabet.

Mai multe despre celulele stem puteţi afla din filmul amplu, de 50 minute de mai sus.

Probleme legate de etică

Cercetările celulelor stem sunt însă îngreunate de unele probleme de natură etică, ce apar tocmai pentru că obtinerea lor presupune sacrificarea embrionilor. Se pune astfel intrebarea : când un embrion poate fi considerat o fiinţă umană?

Un embrion de câteva zile are 100-200 de celule. În schimb, creierul unei muşte conţine sute de mii de celule. Iar dacă nouă ne pasă de suferinţă, e mai degrabă evident să fim mai mult îngrijoraţi de uciderea muştelor decât a unui embrion de 3 zile. Acest lucru pare foarte provocator, dar nu este aşa dacă ne uităm la detalii. Se poate spune că un embrion de 3 zile e diferit de o muscă pentru că e o potenţială fiinţă umană. Însă ce ne facem când ne scărpinăm în nas şi automat distrugem o mulţime de celule, celule care în prezent şi ele pot fi potenţiale fiinţe umane.

Pentru a evita problemele ce ţin de etică, unii au venit cu următoarele propuneri:

– clonarea folosind celule din piele. Însă în prealabil, una sau mai multe gene care controlează dezvoltarea ordonată a embrionului ar fi inactivate. Astfel s-ar forma o masă de celule dezvoltate cu totul dezorganizat, care ar putea fi folosite mai departe ca celule stem, dar care nu ar putea fi considerate un embrion.

– o altă propunere vizează utilizarea doar a embrionilor neviabili, situaţie asemănătoare cu cea în care organe de la persoane care tocmai au murit pot fi transplantate şi astfel reutilizate. Problema este cum se determină când un embrion nu mai este viabil.

– partenogeneza e procesul prin care un ovul nefecundat e stimulat chimic sau electric să se dezvolte către stadiul de blastocist. Acest lucru se întâmplă în mod natural la unele specii de insecte, broaşte, peşti, şopârle care se pot reproduce prin partenogeneză. Astfel, un blastocist rezultat prin acest mecanism nu ar fi un embrion, dar ar putea oferi celule stem, celule care însă   nu ştim dacă ar fi folositoare, funcţionale.

Articol scris  de Raul Sandu.   puteti citi articolul si pe www.StiintaAzi.ro

Lasă un comentariu

Filed under Medicină

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s