Un exemplu de situaţie în care dintr-o specie ar putea rezulta două specii diferite

În ultima vreme StiintaAzi v-a oferit câteva articole legate de evoluţionism. Cum teoria evoluţiei este una care nu merită să mai fie predată în şcolile din România (după cum probabil ştiţi, ea a fost scoasă din cărţile de biologie de la noi din ţară, fiind de râsul lumii şi la acest capitol), noi cei de la StiintaAzi, sau cei de la Stiinta.info, sau cei de la alte site-uri de acest gen, incercam in masura in care putem (caci suntem doar cativa voluntari) să oferim informaţii cât mai multe legate de acest domeniu. În acest articol, este vorba despre o specie de cinteze (Pyrenestes ostrinus, iar în engleză: “black bellied seed craker”) care trăieşte în Africa şi care are o trăsătura destul de rar întâlnite la alte specii. Însă înainte de asta, vreau să fac o precizare în legătură cu o confuzie pe care am observat-o la mulţi oameni. Mulţi oameni, şi mai ales mulţi din cei care contestă teoria evoluţiei au impresia că omul se trage din maimuţă. Ei bine, aceasta este o înţelegere greşită a teoriei evoluţiei. Ea nu spune că omul se trage din maimuţă, ci că oamenii şi maimuţele au un strămoş comun. Iar la rândul lui, acest srtămoş comun are împreună cu alte mamifere un alt strămoş comun, şi aşa mai departe. Deci este diferit de a spune că omul se trage din maimuţă. Maimuţele de astăzi şi oamenii sunt nişte fiinţe moderne, rezultat al evoluţiei unui srămoş comun aşa că altă întrebare destul de frecventă şi foarte naivă, şi anume că de ce în zilele de azi nu mai vedem maimuţe transformându-se în oameni, nu îşi are rostul.

Pyrenestes ostrinus, specia de cinteze a carei indivizi au doua tipuri de ciocuri

Pyrenestes ostrinus, specia de cinteze a carei indivizi au doua tipuri de ciocuri

Până să revenim la specia de cinteze despre care vorbeam, trebuie să facem alte câteva precizări. Mai exact trebuie să încercăm să definim termenul „specie”. Iar acest lucru nu este aşa simplu pe cât pare. Noi observăm că animalele trăiesc în diferite grupuri iar intuitiv ne putem gandi la aceste grupuri ca reprezentând diferite specii (specie=tip←latină). Însă anumite specii pot exista în mai multe forme: de exemplu un ciobănesc german şi un chihuahaua fac parte din aceeaşi specie. Însă un ciobănesc german seamănă mai degrabă cu un lup decât cu un chihuahua, deşi fac parte din specii diferite. Ajungem astfel la definiţia biologică a „speciei”, propusă de Ernst Mayr în 1942. El defineşte specia ca fiind o populaţie ai cărei membri se pot înmulţi unii cu alţii şi produce cu succes pui viabili, dar nu se pot înmulţi cu membri ai altor specii. Cu alte cuvinte, o specie cuprinde toţi indivizii între care se pot realiza schimburi de material genetic. Nici această definiţie nu este însă una 100% completă, întru-cât se pot observa uneori hibrizi rezultaţi prin înmulţirea unor membri a două specii diferite, de exemnplu hibrizi între leu şi tigru (tigress+lion→liger).

Specia aceasta de cinteze (Pyrenestes ostrinus, sau în engl. „black bellied seed craker”) care se găseşte în Camerun, are următoarea caracteristică destul de rară. Unii indivizi ai speciei au un cioc mare iar alţi indivizi au un cioc mai mic. Astfel, fiecare tip se va hrăni preponderent cu un anumit tip de seminţe în funcţie de ciocul pe care îl posedă. Desigur că se nasc şi indivizi care au un cioc intermediar, însă ei nu supravieţuiesc aşa bine iar în populaţia adultă întâlnim preponderent indivizi cu cioc mare şi indivizi cu cioc mic. Acest exemplu de coexistaenţă a două tipuri de indivizi ce aparţin aceleiaşi specii se numeşte distribuţie bimodală (deci în cazul nostru, distribuţia bimodală se referă la faptul că aceeaşi specie conţine pasări cu ciocul mare şi păsări cu ciocul mic).

Însă de ce această diferenţă în mărimea ciocului nu ar fi suficientă pentru a spune că este de fapt vorba despre două specii diferite? Ei bine, cintezele cu ciocul mare şi cele cu cocul mic sunt considerate aceeaşi specie deoarece se pot înmulţi unele cu altele rezultând pui viabili.

Pasările cu cele două tipuri de ciocuri ar putea forma două specii diferite doar într-o anumită situaţie: dacă ar înceta să se mai înmulţească între ele. Atât timp cât schimbul de material genetic este posibil, cele două tipuri de cinteze, cu ciocul mare şi cu ciocul mic, vor rămâne o singură specie.

Acest exemplu arată că pentru a rezulta două specii dint-una singură este necesar ca fondul genetic iniţial să se dividă în două fonduri genetice care la rândul lor să evolueze separat, iar schimbul de material genetic între cele două să nu fie posibil. Acest lucru este posibil în o grămadă de situaţii: cutremure, inundaţii puternice, erupţii vulcanice şi în orice situaţie de o mare anvergură care ar putea determina divizarea unei populaţii în două subpopulaţii. Iar astfel de calamităţi cu siguranţă că au avut loc pe Pământ în trecut.

Revenind la cinteze, dacă pe viitor se va întâmpla ceva, orice eveniment care vă trece prin cap şi care ar putea limita înmulţirea dintre cele cu cioc mare şi cele cu cioc mic (nu neapărat o calamitate a naturii, ci poate doar o modificare a preferinţelor lor; adică poate se va întâmpla ceva astfel încât păsările cu cioc mare să aibă o afinitate reproductivă tot pentru păsările cu cioc mare), deci orice asemenea eveniment viitor, vor rezulta astfel două fonduri genetice separate. Iar cele două fonduri genetice izolate vor putea diverge (prin mutaţii genetice) până în punctul în care cele două subpopulaţii nu se vor mai putea înmulţi între ele cu succes, chiar dacă bariera fizică ar fi îndepărtată. Iar în acest punct am considera că cele două subpopulaţii au devenit două specii diferite. Iar când spun de viitor, nu mă refer că acest lucru se va putea întâmpla în unu, doi, trei ani, ci că ar putea fi posibil în mii, sute de mii, milioane sau chiar sute de milioane de ani de acum încolo. Deci timp este berechet.

Desigur, acest exemplu este valabil pentru toate speciile de pe planetă, care nu au neapărat o distribuţie bimodală. Însă am ales exemplul cintezelor respective, care au o astfel de distribuţie, pentru a sublinia că natura deja a determinat apariţia unor modificări în cazul acestei specii de cinteze, iar separarea lor va putea duce la apariţia unor noi şi noi modificări, rezultând în final două specii.

Articol scris de Raul Sandu. Puteti citi si comenta acest articol si pe www.StiintaAzi.ro

5 comentarii

Filed under Teoria evoluţiei

5 responses to “Un exemplu de situaţie în care dintr-o specie ar putea rezulta două specii diferite

  1. Vladimir Stănescu

    Imi cer scuze, n-am reuşit să citesc mai nimic, deoarece m-am blocat la cretinismul… pardon, creaţionismul de la început, ăla cu teoria evoluţiei care nu merită să fie predată în şcolile din România. Sigur, să studieze toţi copiii biblia până vor ajunge la fel de spălaţi pe creier ca şi cei care au dat legea. Vezi şi tu ce se mai întâmplă prin Europa în timp ce noi încercăm să ne întoarcem în Evul Mediu. Haideţi să nu ne mai luăm după toţi fanaticii din lume.
    Apropo, l-au găsit recent… Strămoşul comun, veriga lipsă….
    Bagă şi tu pe Google, dacă eşti curios. Dar nu eşti. „Crede şi nu cerceta…”

    • raulsandu

      Nu am inteles cui te adresezi. Daca ai vb cu mine, iti spun ca ai inteles exact pe dos, adica modul in care am spus ca evolutionismul nu merita sa fie predat in scoli era unul ironic. Daca citeai mai departe iti dadeai seama.

  2. Buna ziua .F interesant articolul dvs .caut mereu articole despre selectii,modificari genetice ,hibridari ,deoarece sunt crescator de pasari .Mai exact de perusi Standard (budgerigar english).am o activitate in acest domeniu de 12 ani si mereu incerc sa selectionez pasari mai bune .aceste pasari sunt rezultatulunei selectii artificiale .Baza de plecare este Melopistacus undulatus ,originar din Australia ,iar la ele s-a urmarit cresterea taliei si a circumferintei capului,ptr a devenii pasari de expozitie, cum le spun nemtii Schauwellensittiche.Am incercat ,incerc si voi mai incerca sa ameliorez aceasta specie .Am folosit diferite metode printre care selectia pe,linii ,incrucisare intre linii ,cross back,consangvinizare (nu f apropiata).In speranta ca ma puteti ajuta pe viitor cu articole de specialitate va multumesc mult.Cu multa stima Moisin Liviu

  3. Daca stiti in Romania ,Bucuresti,un laborator ptr inseminare artificiala ,sau ptr clonare pasari va rog sa ma ajutati,dar cred ca deja cer prea mult ptr Romania .Am vb cu citiva medici veterinari si mi-au spus ca deja astea sunt SF-uri ptr Romania ,dar poate nu erau ei informati.Multumesc mult .Cu stima .Liviu

  4. Silviu Apostol

    Inca o data felicitari.

    Trei lucruri am de zis:

    1. Atentie la scriere: ai zis „Pasările cu cele două tipuri de păsări ar putea …”🙂

    2. Apropos de mecanismul descris de tine in finalul articolului, ce se intampla daca in cazul acestei specii o anumita familie are pui diferiti in privinta marimii ciocului? In acest caz speciatia alopatrica nu mai poate avea loc. E interesant care este baza genetica a marimii ciocului? Este caracter monogenic sau poligenic? Sunt gene codominante?

    Ar putea exista un mecanism de selectie a unei singure forme daca de exemplu hrana ar deveni mai dura. Astfel numia forma cu ciocul mai mare ar fi favorizata de selectie. Ca de exemplu cintezele Darwin.

    Cintezele Darwin din Galapagos au evoluat in mai multe specii plecand de la un stramos comun. Si in acest caz hibrizii pot exista (din cate stiu eu), dar ei nu sunt favorizati de selectia naturala.

    3. Conceptul de specie – cred ca nu cu hibrizi de tipul ligerului are probleme conceptul biologic de specie propus de Mayr. Pentru ca hibrizii astia sunt sterili. Deci, genofondul celor doua specii nu se poate mixa. Cu speciile asexuate sunt probleme aici. Daca nu exista sexualitate genele nu se mai pot amesteca la fiecare generatie. Avem practic separare genetica intre fiecare individ. Aici doar asemanarile morfologice pot conta. Si asta duce la multe interpretari, din pacate.

    Spor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s