De ce cred oamenii în Dumnezeu?

Datorită sau, din cauza evoluţiei. Nu există doar o evoluţie prin selecţie naturală, genetică, ci şi o evoluţie culturală. Iar dacă în cazul selecţiei naturale vorbim de gene ca unităţi replicatoare, în cazul evoluţiei culturale vorbim de meme: cântece, idei, ghicitori, tehnici de construcţie etc. Tot aşa cum genele se propagă în fondul genetic sărind dintr-un corp în altul la bordul spermatozoizilor şi ovulelor, tot astfel memele se propagă în fondul memetic sărind dintr-un creier în altul printr-un proces care se poate numi imitaţie (memă<gr. mimetis= a imita, termen introdus de biologul şi evoluţionistul Richard Dawkins).

Să ne gândim la ideea de Dumnezeu. Nu ştim cum s-a ivit ea în fondul memetic, însă de ce are o atât de mare valoare de supravieţuire? Ce anume din ideea de Dumnezeu îi conferă stabilitatea şi forţa de penetraţie în mediul cultural? Valoarea de supravieţuire a memei Dumnezeu în cadrul fondului memetic rezultă din marele său impact psihologic: exercită o mare forţă de atracţie. Ea oferă un răspuns aparent plauzibil întrebărilor adânci şi tulburătoare despre existenţă. Ea sugerează că nedreptăţile din această lume pot fi reparate în cea de apoi. Acestea sunt câteva din motivele pentru care ideea de Dumnezeu e copiată atât de uşor în atâtea generaţii succesive de creiere.

Un alt aspect al doctrinei religioase, care s-a dovedit foarte eficient în a face ca religia să fie respectată, este ameninţarea cu flăcările iadului. Mulţi copii chiar şi câţiva adulţi cred că vor suferi nişte chinuri cumplite dacă nu se supun poruncilor Bisericii. Aceasta este o tehnică persuasivă destul de nesuferită, provocând o adevărată tortură psihologică de-a lungul evului mediu, ba chiar şi astăzi. Dar este foarte eficientă. Ideea flăcărilor iadului pur şi simplu se autoperpetuează, datorită profundului său impact psihologic. Ea s-a asociat cu mema lui Dumnezeu deoarece ele se întăresc reciproc şi îşi asigură una celeilalte supravieţuirea în fondul memetic.

Un alt membru al complexului memetic religios se numeşte credinţa oarbă. Credinţa oarbă poate să justifice orice. Dacă un om crede într-un alt Dumnezeu decât noi sau chiar dacă se foloseşte de un ritual diferit pentru a-l venera pe acelaşi Dumnezeu, credinţa oarbă poate să decreteze că acel om trebuie să moară- pe cruce, pe rug, străpuns de sabia unui cruciat, împuşcat pe străzile din Beirut sau aruncat în aer într-un bar din Belfast. Acelaşi lucru este adevărat şi despre credinţa oarbă de natură patriotică sau politică.

Bibliografie: Richard Dawkins- „Gena egoistă”.

Articol scris de Raul Sandu. Puteti citi si comenta acest articol si pe www.StiintaAzi.ro

14 comentarii

Filed under Teoria evoluţiei

14 responses to “De ce cred oamenii în Dumnezeu?

  1. Qwizzard

    Nu cumva s-ar putea sa-l confundam pe Dumnezeu cu biserica (bisericile)? Tu vorbesti aici despre niste manifestari diverse a mai multor grupuri sociale in functie de cum l-a inteles fiecare. Nu mai punem la socoteala faptul ca s-ar fi putut sa existe niste interese obscure (control, dominatie) la mijloc.

    • raulsandu

      Tocmai, cred ca institutia religioasa nu are nici o treaba cu trairea religioasa. Dumnezeu poate exista sau poate nu, insa Biserica s-a folosit de Dumnezeu sau de ideea de Dumnezeu tocmai pentru a controla masele. In evul mediu daca ti se gasea o biblie in casa erai ars pe rug. Nu mai punem ca biblia era scrisa doar in latina iar majoritatea populatiei nu avea acces la ce era scris in ea. Necunoasterea si indobitocirea sunt armele perfecte pentru a manipula si conduce. Cand Martin Luther a tradus biblia in germana, a fost excomunicat si era sa fie si omorat.

      • „Cand Martin Luther a tradus biblia in germana” existau deja 18 editii integrale (in diferite dialecte ale lb. germane), 19 editii ale Evangheliilor si 14 Psaltiri. In aceste conditii este putin probabil ca problema Bisericii Catolice cu Luther sa fi fost faptul ca a tradus Scriptura in limba poporului. Verifica-ti putin cunostintele de istorie.
        Alta aberatie pe care o debitezi fara sa cunosti situatia este urmatoarea: „In evul mediu daca ti se gasea o biblie in casa erai ars pe rug.” Probabil de aceea existau toate acele editii pe limba poporului in germania, iar situatia in alte tari occidentale era destul de similara. Doar ca aceste traduceri sunt putin cunoscute astazi.
        De asemenea, o alta afirmatie prin care iti arati totala ignoranta in ce priveste istoria religioasa a occidentului si dependenta regretabila pe o duzina de prejudecati sloganizate este urmatoarea: „Nu mai punem ca biblia era scrisa doar in latina iar majoritatea populatiei nu avea acces la ce era scris in ea. Necunoasterea si indobitocirea sunt armele perfecte pentru a manipula si conduce.”
        Habar nu ai despre ce vorbesti, omule.
        In Evul Mediu nu existau limbile nationale, aa cum ele exista astazi ci doar o sumedenie de dialecte vorbite pe teritorii mici. Am vazut asta personal in nordul italiei unde dialectul din orasul cutare nu mai este inteligibil cu 200 de km mai incolo. Odata cu nasterea statelor nationale in zorii modernitatii aceste dialecte au fost uniformizate prin impunerea unui dialect particular asupra celorlalte (in Franta dialectul din Ile de France, in Italia dialectul toscan etc.)
        Din contra, limba latina in Evul Mediu era o lingua franca pe care o pricepea oricine cu o bruma de educatie. Asa se face ca o lucrare precum cea scrisa de Marco Polo in dialectul sau nativ a trebuit sa fie tradusa in latina ca sa se raspandeasca in toata Europa de Vest.
        Biblia era in latina in Evul Mediu pentru ca oricine stia sa citeasca invata automat si latina. Astazi, cand suntem obisnuti cu limbile nationale si latina a disparut din viata de zi cu zi a celor cu stiinta de carte ne trezim sa facem afirmatii nefondate.
        Incearca sa verifici putin sloganele si prejudecatiel pe care le-ai preluat necritic, inainte sa le raspandesti la randul tau. Mi s-ar parea un exercitiu de minima onestitate intelectuala.
        Genul acesta de afirmatii imi reamintesc cat de limitati si plini de prejudecati pot fi ateii.

      • raulsandu

        Am cateva intrebari:

        – de ce majoritatea in evul mediu nu stia sa scrie sau sa citeasca, in limba latina sau in oricare alta limba sau dialect?
        – de ce mai bine de 1500 de ani progresul umanitatii a fost minim?
        – de ce de ex Academia lui Platon, prima institutie de invatamant superior din lumea occidentala, a fost inchisa prin anul 500 si ceva d.H de imparatul Iustinian al Imperiului Roman pe motiv ca era o amenintare la adresa crestinismului proaspat introdus ca religie oficiala?
        – de ce spui ca ateii sunt limitati si plini de prejudecati cand de fapt este exact pe dos? Oamenii religiosi nu vor sa accepte adevarul sau cel putin explicatiile mai plauzibile.

        Ideea de baza este ca Biserica s-a opus sistematic si inca se mai opune spiritului liber si libertatii de gandire si dorintei de a afla si cerceta cat mai multe.

  2. Petrea

    Eu stiu un singur lucru- tocmai am facut pana din cauza unei biserici care se construiesti, in concluzie mai trebuie sa dispara.

  3. „de ce majoritatea in evul mediu nu stia sa scrie sau sa citeasca, in limba latina sau in oricare alta limba sau dialect?”
    Din acelasi motiv pentru care „majoritatea” celor din Grecia precrestina nu stiau sa citeasca. Stii ce insemna in antichitate sa publici o carte? Insemna sa iesi cu ea in Agora si sa o citesti in public, pentru ca marea majoritate nu stia sa scrie si sa citeasca. Din acelasi motiv pentru care majoritatea romanilor nu citeau, majoritatea fenicienilor, egiptenilor, chinezilor, aztecilor, mayasilor, incasilor, toltecilor, mongolilor, japonezilor, coreenilor etc, etc etc nu stiau sa citeasca. Numai cu impunerea la scara larga a tiparului (in Europa catolica si apoi catolic-protestanta) a permis ca o majoritate a populatiei sa devina literata. Tu te-ai obisnuit cu ceea ce vezi in jurul tau in secolul XX si XXI si crezi ca asta ar trebui sa fie norma pentru orice perioada istorica. Pur si simplu nu stii ce vorbesti, din nou.
    Dar ma mai si intrebi „de ce spui ca ateii sunt limitati si plini de prejudecati?”. Pai de asta, pentru ca pe langa ca esti de o ignoranta istorica crasa te mai si trezesti vorbind baliverne. Vorba ‘ceea, ignorantul nu e ignorant destul, daca nu se si lauda cu asta.
    Alta prostie: „de ce mai bine de 1500 de ani progresul umanitatii a fost minim”. Da-mi voie sa te intreb eu ceva: de renasterea carolingiana ai auzit? Dar de renasterea din sec. XII? dar de cea din sec. XIII. Acestea sunt trei renasteri ce au precedeat perioada istorica numita Renastere ce separa Evul Mediu de modernitate. Du-te si citeste putin si apoi revino ca sa discuti pe aceste teme, pentru ca iarasi nu stii ce spui. Imi pare rau ca trebuie sa tot repet acelasi lucru, dar ma obligi. Iata de ce ii consider pe atei ignoranti: pentru ca asta sunt, iar tu te incapatanezi sa imi reamintesti cu fiecare afirmatie sau intrebare.
    Dar cireasa de pe tort urneaza acum:
    „de ce de ex Academia lui Platon, prima institutie de invatamant superior din lumea occidentala, a fost inchisa prin anul 500 si ceva d.H de imparatul Iustinian al Imperiului Roman pe motiv ca era o amenintare la adresa crestinismului proaspat introdus ca religie oficiala?”
    Institutiile de invatamant superior, asa cum intelegem astazi acest termen, s-au nascut din Universitatile medievale intemeiate de Biserica Catolica, cele mai multe sub patronaj papal direct (de exemplu cea mai importanta Univ. medievala care a fost cea din Paris). Academia lui Platon a fost o asociatie specifica Greciei antice de cinstire a memoriei unui semizeu (in cazul acesta eroul Academos). Ultimul sau cap a fost Filon din Larissa mort in 83 inainte de Hristos. Deci Crestinii nu au avut nimic de-a face inchiderea institutiei intemeiate de Platon. Nu m-as mira sa aflu ca aceste lucruri nu le stiai. Dar sa continuam. Istoria platonismului antic se imparte in trei perioade: cea Academiei vechi, medio-platonismul si neo-platonimsul intemeiat de Plotin. In perioada medioplatonica nu a exista o academie propriu zisa ci doar scoli deschise ici si colo in bazinul mediteranean.
    La un moment dat la Atena sa deschis o scoala cu caracter neo-platonic intr-o casa particulara (Academia lui Platon functiona in gradina dedicata lui Academos), fara nici o filiatie istorica cu vechea Academie. De asemenea, importanta sa este neglijabila in istoia filosofiei, pentru ca centrul platonismuli se mutase la Alexandria si, in timpul lui Plotin, la Roma.
    De ce a fost inchisa aceasta scoala platonica din Atena? Motivele sunt financiare. Iustinian ramasese in fundul gol si avea nevoie urgent de bani, asa ca a inchis scoala si i-a confiscat posesiunile (care la acea vreme erau deja importante) si asa a iesit din rahatul financiar in care s-a bagat singur. Desigur si-a motivat actiunea cu slogane religioase antipagane, dar motivula fost unul ca se poate de pamantesc.
    Asta asa ca sa afli si tu ceva istorie. Nu ti-ai als bine subiectul, pentru ca specializarea mea este tocmai pe platonism medieval, deci am o vaga idee si despre cel antic.
    Ti-am raspuns?
    (Scuze de greselile de ortografie, dar acum nu stau sa-mi verific textul)

    • raulsandu

      Multumesc pt raspunsul detaliat.

      Sa intreb altfel. Daca in Grecia antica putini erau cei ce stiau sa citeasca, de ce acest fapt a ramas neschimbat vreme de aproape 2000 de ani?

      Apoi imi poti spune putin despre progresele renasterii carolingiene de ex? Renasterea italiana din sec XV-XVI a fost mai degraba o miscare culturala iar oamenii de stiinta din perioada aceea (Galilei, Copernic, Kepler) au fost mai degraba persecutati. Iar adevaratul progres a inceput putin mai tarziu, o data cu Iluminismul care chiar pe asta s-a bazat, pe creearea unei societati rationale si pe inlaturarea dogmelor religioase. Newton, Anton von Leuwenhoeck care a inventat microscopul sau Christian Huygens prin observatiile sale astronomice au deschis drumul progreselor ulterioare.

      De ce evul mediu se mai numeste si epoca intunecata (dark age)?

      Ai spus ca Iustinian a invocat motive religioase pt a inchide scoala platonica din vremea respectiva. Pai asta cred si eu ca s-a intamplat de-a lungul timpului. Ca oamenii bisericii au invocat motive religioase pt a-si indeplini diferite scopuri. Caci nu cred ca diferitii papi alesi din randul familiei Medici, de exemplu ,erau plini de credinta in Dumnezeu si de piosenie.

      Ideea de baza o mai spun o data. Ca oamenii puterii din vremea respectiva, care erau si oamenii Bisericii , din cauza intereselor lor pe termen scurt s-au opus progresului pe termen lung.

      • La prima intrebare, legata de alfabetizarea din Evul Mediu voi raspunde separat, pentru ca va fi nevoie sa intru in detalii. Ti-am raspuns deja, dar se pare ca anumite lucruri trebuie explicitate, din moment ce ma mai intrebi odata. Nu e nici o problema, sper sa reusesc sa incropesc un text inteligibil si informativ.
        In ce priveste realizarile stiintifice ale celor 1500 in care nu a avut loc nici un fel de progres sfatul meu ar fi sa te interesezi de lucrari care trateaza istoria stiintei. In utlimele decenii studiul originii Revolutiei stiintifice a avansat cu pasi repezi in directia reevaluarii pozitive a influentei Bisericii si a minimizarii prejudecatilor iluministe. Cred ca lucrarea in zece volume semnate de Pierre Duhem ar fi cea mai nimerita, mai ales volumele 2 pana la 6, care se ocupa de Evul Mediu. Lucrarea se intituleaza “Le systeme du monde; histoire des doctrines cosmologiques de Platon a Copernic” si este disponibila partial pe archive.org si integral pe gallica.fr. Vei intelege de ce Revolutia Stiintifica a fost ceva ce nu s-a putut petrece decat in spatiul Crestinatatii latine. De asemena, vei intelege ceea ce a precedat Revolutia Stiintifica, ca sa poti sa faci comparatiile necesare.
        Copernic a fost un preot catolic si a fost finantat de Biserica in studiile sale. La fel si Galileo (un simplu laic). De altfel, in vremea lor Biserica Catolica era cea mai importanta sursa de finantare pentru studii de ordin stiintific, pentru ca ea avea la dispozitie logistica (biblioteci si spatii de locuit pentru calatori) de care avea nevoie cineva care vroia sa intreprinda vreo cercetare.
        Dar acum e vremea sa te intreb eu ceva, legat de articolul tau. Pana acum m-am legat de niste detalii, fara sa discut continutul articolului propriu zis, desi mi se pare mult mai important, ca subiect decat ceea ce discutam aici (nu ca asta nu ar fi important de lamurit – altfel nu ti-as raspunde). Teza ta cum ca Dumnezeu este o mema a carei succes se bazeaza pe selectia naturala a memelor mi se pare interesanta in sine, dar problematica prin implicatii, in sensul ca daca o acceptam ajungem la absurditati. Iata la ce ma gandesc. Teoria evlutiei prin selectie naturala, pe care se bazeaza expunerea ta, presupune tacit ca noi oamenii avem capacitatea naturala de a afla cum functioneaza natura. De fapt, intreaga cercetare stiintifica se bazeaza pe postulatul ca noi putem afla si intelege felul in care sunt randuite lucrurile in universul acesta, adica putem afla legile care guverneaz natura (legile stiintifice ale naturii).
        Aceasta presupozitie tacita este o ramasita a unor vremuri crestine. Potrivit teismului crestin occidental Dumnezeu este o minte rationala care a creat si randuit cosmosul potrivit uneinordini rationale ce decurge din insasi faptul ca El este o minte rationala. In acelasi timp El ne-a crea pe noi ca minti rationale (dupa chipul si asemanarea Sa). Astfel, pentru ca ratiunea noastra umana provine din ratiunea divina crare a creat cosmosul noi putem intelege ordinea cosmica prin ratiunea noastra naturala.
        Dar ce se intampla daca il scoatem pe Dumne din ecuatie? Se intampla ca studiul rational al naturii nu se mai justifica. Numai pentru ca ratiunea umana este produsul unor procese naturale nu inseamna ca ordinea care guverneaza cosmosul si acele procese este de asa natura incat sa fie accesibila mintii umane. In aceste conditii singura optiune cu adevarat raţionala este cufundarea intr-un scepticism total. Orice altceva este presupozitie nerationala. Nu numai ca nu putem afla secretele universului si a ordinii care il guverneaza, dar nici macar nu putem afla cat anume din acea ordine este pe intelesul mintii noastre. Mai pe scurt: orice fel de cercetare stiintifica este nejustificata rational, deci numai studiile cu finalitate practica (tehnologica) merita intreprinse.
        In cazul nostru, pe ce ma bazez cand presupun ca legile naturii care guverneaza vietuitoarele sunt accesibile capacitatii mele de intelegere? Daca nu exista Dumnezeu care a ordonat biosfera intr-o ordine rationala ce izvoraste din El ca minte rationala divina, si eu, minte rationala umana nu am fost creat dupa chipul si asemanarea acelei minti divine rationale care a ordonat biosfera (sau orice altceva din cosmos), nu pot avea nici o siguranta ca pot afla ceva relevant din bunul mers al lumii. Foarte pe scurt, si arzand etapele: daca Dumnezeu este o mema, atunci insasi teoria evolutiei prin selectie naturala nu se justifica epistemologic ca o teorie ce sa descrie ceea ce se intampla in natura. Deci articolul tau se autodesfiinteaza.
        In concluzie, stiinta moderna nu functioneaza decat cu Dumnezeu, asa cum il infatiseaza traditia teismului crestin occidental, ca temelie epistemologica.
        Sper ca m-am exprimat destul de inteligibil. Am, de altfel, un articol mai lung pe blogul propriu la sectia Ateism si Secularism in care dezbat exact acest lucru, dar esenta am expus-o aici, deci nu te trimit acolo. As fi curios de reactia unui ateu in aceasta privinta.

  4. Am uitat sa iti raspund la o intrebare in postul precedent. Ma intrebi retoric “De ce evul mediu se mai numeste si epoca intunecata”? Evul Mediu nu se mai numeste si epoca intunecata. Termenul The Dark Ages se refera, in termeni istorici, la perioada migratiilor de dupa caderea Imperiului Roman de Apus. Dupa aceasta prabusire politica si administrativa a urmat o perioada de anarhie totala care a durat cam pana la aparitia Imperiului Carolingian (in jurul anului 800, d. Hr.). Cu alte cuvinte, epoca intunecata se refera la prima parte a Evului Mediu Timpuriu, sau la Evul Mediu Timpuriu ca atare. Aceste impartiri sunt, de multe ori, destul de arbitrare. Te-ai luat, din nou, dupa niste slogane care nu corespund realitatii. Eu ti-as sugera sa te informezi asupra temelor pe care de discuti. Deocamdata nu mi-ai dovedit in cursul acestei discutii, decat ca iti vine dubios de usor sa iti arunci cu parerea supra unor subiecte despre care nu ai habar. Ma intrebai mai demult: “de ce spui ca ateii sunt limitati si plini de prejudecati cand de fapt este exact pe dos”? citeste conversatia noastra si o sa vezi exact de ce. In tot acest timp tu nu ai venit decat cu sloganiada si prejudecat neverificate, iar eu ti-am raspuns cu informatii. Care dintre noi doi este limitat atunci? Eu, obscurantistul religios (catolic pe deasupra, adica tot ce poate fi ma rau), sau tu progresistul ateu luminat de ratiune? Te rog sa nu-mi ceri sa va iau in serios in conditiile astea, pentru ca nu am ce. Si inca blogul tau este unul din cele mai bune din blogosfera ateista romaneasca. Am observat cu satisfactie, citind niste articole ale tale, ca esti perfect capabil sa urmaresti o idee de la cap la coada, ceea ce, dupa ce am vazut alte bloguri ateiste, mi se pare intru totul remrcabil. Dar imediat ce am intrat in discutie nu faci decat sa te ascunzi in saptele unor prejudecati neverificate (este adevart, pe de alta parte ca si eu te-am luat destul de agresiv). Acum intelegi de ce spu ca ateii sunt plini de prejudecati si sunt limitati? Dar sa trecem la problema alfabetizarii poporului in Evul Mediu. Dupa cum m-am dat rotund mai demult, specializarea mea in filosoie se leaga de Evul Mediu.
    Am crezut ca ti-am raspuns la aceasta intrebare, dar daca insisti iti voi detalia putin raspunsul, pe cat pot.
    Principala problema a intrebarii tale este ca ea presupune ca o cultura bazata pe scris inseamna preogres fata de o cultura bazata pe alte forem de comunicare. Aici il contrazici pe Platon care era complet impotriva raspandirii scrierii, pe care o considera nefasta pentru exercitiul memoriei si gandirii (vezi i aceasta privinta volumul 4 dedicat lui Platon din Istoria Filosofiei Antice de G. Reale, aparuta la Ed. Galaxia Gutemberg – tradusa de yours truly, ca si vol. 4 dedicat lui Aristotel, ce e in curs de aparitie). Eu sunt de acord, insa cu tine, pentru ca sunt crestin si religia noastra este strans legata de scris si raspandirea scrisului. Tu insuti crezi in superioritatea unei culturi a scrierii fata de o cultura a oralitatii pentru ca te-ai nascut intr-o lume ce provine din crestinismul occidental. Crestinismul oriental e o religie a imaginii si a icoanei, adica se exprima in primul rand liturgic. Din contra, crestinismul occidental este unul al cuvantului si al preciziei logice in definirea dogmei.
    Catolicismul si protestantismul au pretentia de la credinciosii proprii ca acestia sa stie cat mai mule despre religia lor, ca sa o practice cat mai bine. Din acest motiv aceste forme de crestinsim au fost mereu foarte receptive la mijloace de reaspandire a propriului mesaj, iar cultura scrisa au considerat-o mereu ca fiind in avantajul propriu. Occidentul a devenit prima cultura din lume in care alfabetizarea s-a raspandit in toate straturile sociale tocmai din cauza Bisericii Catolice, care a facut enorm pentru asta, si nu in ciuda sa.
    Nu este o intamplare faptul ca hartia a fost inventata in China dar nici unde nu a avut impactul pe care l-a avut in Occidentul catolic intre secolele XII si XIII cand a fost introdusa. Catolicii au avut nevoie de asa ceva din motivele aratate mai sus, chinezii mai putin. La fel si cu tiparul mai tarziu. Degeaba a fost inventat in China si a trecut din mana in mana pana in Europa, pentru ca tot catolicul Gutemberg i-a gasit o utilizare care a schimbat din temlie Occidentul si apoi lumea. In toata lumea alfabetizarea straturilor sociale de jos s-a facut printr-un proces de occidentalizare.
    Te-ai intrebat vreodata de ce tocmai in Occidentul crestin se ajunge pentru prima data la o raspandire atat de larga a scrierii, cum nu s-a mai vazut pana atunci nici unde? Ei bine, tocmai din cauza crestinismului, care dorea sa isi raspandeasca mesajul in toate straturile sociale, ca sa duca la bun sfarsit crestinarea societatii. Evident alfabetizarea maselor nu a avut loc de pe o zi pe alta, dar trebuie sa tii cont de un lucru foarte important: Europa nu a fost niciodata crestina, ci doar in curs de crestinare, pana in secolul XVIII (estimez eu) si apoi a urmat un proces de descrestinare care continua si astazi. Odata inceputa descrestinarea, fortele din spatele ei au folosit tot scrisul pentru a-si raspandii prorpiul mesaj. Asa s-a ajuns la situatia in care raspandirea scrisului a inceput sa fie asociata descrestinarii, ignorand realitatea istorica.
    Isnist asupra acestui aspect: Europa nu a fost niciodata crestina, ci doar intr-un proces de crestinare progresiva, dupa care a urmat un proces de descrestinare. Asta inseamna ca europenii occidentali din secolul XVII, secolul revolutiei stiintifice, au fost mult mai imbibati de crestinism decat cei ai Evului Mediu. Nu evul mediu este punctul culminant al crestinismului occidental. Din contra, crestinismul medieval era mai mult sub influenta unor traditii precrestine, asa cum romanii de astazi nu sunt crestini, in sens propriu, ci au o religie sincretica formata dintr-o crusta superficiala de dogma ortodoxa trasa peste un miez dur de superstitii si credinte populare precrestine. Cam asa arata crestinismul occidental in Evul Mediu. Raspandirea scrierii a dus la o patrundere a crestinismului in randurile poporului simplu (nu intamplator in latina paganus inseamna pur si simplu taran lipsit de invatatura) pe tot parcursul Evului Mediu patrunderea scrisului in straturle de jos a societatii era o preconditie a crestinarii sale, ceea ce fetele bisericesti au inteles si au avut grija sa inmulteasca scolile manastiresti (evul mdiu timpuriu), apoi scolile canonice (evul mediu mijlociu), apoi universitatile si apoi scolile parohiale. Rapandirea scrieirii s-a facut intr-o prima faza in randul clerului, de acolo a iradiat spre juristi si alti functionari, spre profesori seculari (adica neclerici – care predau drept, filosofie sau teologie), apoi in randul unor nobili, a burgheziei si in cele din urma la toate lumea. Biserica Catolica eraq atat de mult interesata de raspandirea culturii (inclusiv profane a antichitatii, ceea ce ii reproseaza unii protestanti puristi) incat in Evul Mediu a acordat statutul de cleric temporar tuturor studentilor din universitati, cu toate privilegiile si inlesnirile care apartineau tagmei preotesti. Asta pentru ca studentii trebuiau sa calatoreasca in orase aflate la mari departari si sa stea multa vreme in strainatate, in marile centre universitare. Primint statutul de clerici ei erau astfel protejati legal de autoritatile locale care ii considerau adesea niste straini indezirabili, si ii scoteau de sub incidenta legii seculare. Toate acestea ca sa incurajeze inscirerea la Universitati.
    Progresul nu a inceput odata cu iluminismul.
    Sper ca am fost mai clar acum. Ti-am raspuns la intrebare?

  5. Stiinta a luat nastere si s-a dezvoltat (raportul durata/descoperiri) in special in antichitate. Daca dumneavoastra ati studiat atat de mult, ar trebui sa stiti ca teoria heliocentrica (careia Biserica Catolica i s-a opus cu inversunare) a aparut inca din antichitate. Iar multe din „maretele” descoperiri din Evul Mediu au fost de fapt redescoperiri, (inclusiv tiparul de care vorbeati dumneavoastra, ca sa nu mai vorbesc de calculatorul mecanic, redescoperit de Pascal). In alta ordine de idei, daca tot ati adus vorba de istoria stiintei, voi aduce si eu vorba de istoria religiilor; studiind aceasta disciplina, aflam ca religia nu are o dogmatica statica, ci a evoluat in timp. Astfel, primele manifestari religioase au fost cele panteiste; urmand linia evolutiei, a aparut religia zoomorfa; apoi religia astromorfa; abia la sfarsitul acestei etape, a aparut religia antropomorfa. Vedeti dumneavoastra, de-a lungul timpului, religiile au aparut si disparut, iar 2000 de ani de existenta a unei religii nu constituie un argument in favoarea faptului ca o religie poate continua sa existe si in continuare; sa nu uitam ca religia crestina, al carei fundament iudaic are straturi mai vechi mergand pina la preluarea unor motive si elemente (chiar legende) din alte religii, nu este o religie prea „in varsta”; Hinduismul, cu complexitatea si diversitatea de culte, este mult mai vechi; de asemenea si buddismul. Urmand deasemenea linia istoriei religiilor, se observa tendinta de evolutie dinspre religiile politeiste, catre cele monoteiste (asta in special in religiile antropomorfe). Din nefericire, religia crestina este o religie pseudo-monoteista (manistand cultul sfintilor, se perpetueaza modelul politeist, cu schimbarile dogmatice de rigoare). Aparent, pentru o persoana care nu a aprofundat istoria religiilor decat prin prisma invataturilor dogmatice, afirmatiile dumneavoastra au sens; daca insa consideram aspectul stiintific, lucrurile capata un alt sens. Realitatea istorica, arata insa ca Inchizitia, vanatoarea de vrajitoare (care era o acoperire perfecta pentru extirparea oamenilor care gandeau diferit de preceptele religioase) dovedeste ca Biserica a urmarit orice, numai popularizarea si dezvoltarea stiintifica nu. Este adevarat, ca in scopuri proprii, Biserica a incurajat anumite eforturi stiintifice; dar a facut acest lucru numai in cadrul si exclusiv pentru folosul clerului. Iar ceea ce este cu adevarat relevant, este ca Biserica a aceeptat „cadourile” oferite de stiinta, dar niciodata nu si-a insusit metodele stiintifice. Abia in zilele noastre (si trebuie sa fiu cinstit si sa felicit Biserica Catolica) a inceput sa se demareze si directii de cercetare stiintifica de catre biserica. Daca suntem insa cinstiti pana la capat, este necesar sa admitem ca Biserica a fost a ramas si va fi si de acum incolo, o Institutie Politica. Daca privim cu obiectivitate institutia bisericieasca, observam ca aceasta a proliferat de-a lungul timpului, ca instrument de control al maselor, de catre persoanele influente. Faptul ca Biserica are doua aspecte, aspectul Haric si aspectul Institutional, este un argument atat in favoarea, cat si in defavoarea religiei. Stiinta, ca si religia, sunt doar instrumente; pot fi folosite pentru, sau impotriva omului. Pana acum, atat stiinta cat si religia, au fost folosite si intr-un scop si in celalalt (dar dupa parerea mea, mai mult impotriva omului). Caracterul distructiv si potentialul de regres ar trebui sa dispara atat din orientarea stiintei, cat si din orientarea religiei. Civilizatia noastra nu poate supravietui, daca nu orientam cele doua paradigme in interesul si pentru evolutia speciei umane.

  6. “Stiinta a luat nastere si s-a dezvoltat (raportul durata/descoperiri) in special in antichitate.”
    Foarte corect. Intr-adevar, stiinta (episteme in greaca veche) exista si la grecii antici. Este important, insa, sa nu confundam ceea ce ei numeau episteme (stiinta) cu stiinta moderna, asa cum o cunoastem noi. Este vorba de lucruri diferite. Ma mir ca le confundati cu atat usurinta. Ca sa va dau un exemplu concret de diferenta: stiinta moderna opereaza cu “legi stiintifice” sau “legi ale naturii” care prin definitie trebuie sa fie valabile peste tot in universul material. Materialismul modern cere lucrul acesta. Fapt pentru care stiinta moderna presupune un univers omogen, si nu unul diferentiat in planuri calitative, cum era cosmosul antic, cu sfere sale planetare formate din feluri diferite de materie si cu spatiul sublunar rezerva generarii si coruperii.
    “Daca dumneavoastra ati studiat atat de mult, ar trebui sa stiti ca teoria heliocentrica (careia Biserica Catolica i s-a opus cu inversunare) a aparut inca din antichitate.”
    Din nou, corect. In antichitate a fost vanturata in treacat ideea unui univers heliocentric, insa autoritatea lui Aristotel si, mai ales, al lui Ptolemeu au impus versiunea cosmosului geocentric. Sosirea crestinismului nu are nimic de-a face cu asta.
    „Iar multe din “maretele” descoperiri din Evul Mediu au fost de fapt redescoperiri, (inclusiv tiparul de care vorbeati dumneavoastra, ca sa nu mai vorbesc de calculatorul mecanic, redescoperit de Pascal)”
    Nu tin minte sa fi categorisit drept „marete” descoperirile Evului Mediu. Tiparul si calculatorul mecanic, insa nu au fost descoperite ci inventate. Descoperi adevaruri, si inventezi mecanisme. Diferenta este elementara, daca imi permiti. Ca sa nu mai spun ca nici unde nu am spus despre tipar ca ar fi fost inventat/descoperit in Evul Mediu. Din contra, am aspus ca a fost adus din exterior, respectiv din China via lumea islamica. Ce nu a fost clar in ce am scris?
    „In alta ordine de idei, daca tot ati adus vorba de istoria stiintei, voi aduce si eu vorba de istoria religiilor; studiind aceasta disciplina, aflam ca religia nu are o dogmatica statica, ci a evoluat in timp.”
    UAU! Nu zau! Dar Dvs. stiati ca oameni au doua maini si doua picioare? Revenind la un ton serios, imi puteti spune unde anume in interventiile mele am sustinut ca „religia” este un tot unitar de-a lungul timpului si spatiului. E la botul calului ca exista religii variate care se schimba in timp (nu doar evoluiaza, ci si involuiaza). A spus vreodata cineva ceva diferit? Cine, unde si cu ce ocazie?
    „Realitatea istorica, arata insa ca Inchizitia, vanatoarea de vrajitoare (care era o acoperire perfecta pentru extirparea oamenilor care gandeau diferit de preceptele religioase) dovedeste ca Biserica a urmarit orice, numai popularizarea si dezvoltarea stiintifica nu. Este adevarat, ca in scopuri proprii, Biserica a incurajat anumite eforturi stiintifice; dar a facut acest lucru numai in cadrul si exclusiv pentru folosul clerului”
    Ca fapt divers: stiti care este tara care a fost ocolita de febra vanatorilor de vrajitoare? Spania. De ce? Din cauza Inchizitiei. De altfel, daca va uitati pe harta, in cursul perioadei vanatorii de vrajitoare, Spania nu a cunoscut acest fenomen decat cu totul marginal, urmata de Italia. Este vorba de fapte istorice. Problema cu afirmatia Dvs. este ca ignora motorul principal al vanatorii de vrajitoare: teama si nesiguranta populara de la sfarsitul Evului Mediu si inceputul Renasterii, cand in urma unor pandemii si unor valuri de foamete populatia Europei a scazut drastic (in unele locuri cu pana la 80%) iar oamenii simplii au cautat tapi ispasitori in „vrajitoare” si evrei (sa nu uitam aceata populatie care a suferit enorm in aceeasi perioda, pogromurile si expulzarile fiind la ordinea zilei – iar aceste violente erau infaptuite in general sub sloganuri religioase). Din pacate s-au gasit si unii dintre autoritati laice si bisericesti, care sa cada in capcana aratarii cu degetul a celor diferiti. Acolo, insa, unde existau institutii solide care se ocupau de judecarea persoanelor, fie institutii sub control bisericesc (Inchizitia papala in Italia), fie sub control laic (Inchizitia spaniola era organizata de rege si raspundea in fata lui, complet independent de Roma) rabufnirile populare au fost tinute sub control mai usor.
    „Iar ceea ce este cu adevarat relevant, este ca Biserica a aceeptat “cadourile” oferite de stiinta, dar niciodata nu si-a insusit metodele stiintifice.”
    Evident nu si-a insusit metodele stiintifice. Asa cum arta nu si-a insusit metodele stiintifice. Stiinta moderna isi are metodele ei (necunoscute in antichitate, de aceea in antichitate nu putem vorbi de stiinta in sensul incare noi acum folosim termenul), teologia ale ei, arta ale ei etc. Care e problema? Si ce „cadouri” a acceptat Biserica de la stiinta? Nu imi dau seama la ce va referiti, daca vorbiti neclar si cu jumatate de gura. Daca aveti ceva de spus, spuneti explicit si direct. Eu unul nu sunt omul „sugeraririlor” cu jumatate de gura. Cred ca ati observat ca ori de cate ori spun ceva incerc sa fiu clar si explicit. Va cer acelasi lucru.
    „Abia in zilele noastre (si trebuie sa fiu cinstit si sa felicit Biserica Catolica) a inceput sa se demareze si directii de cercetare stiintifica de catre biserica.”
    Biserica Catolica nu a demarat cercetari stiintifice. Multi catolici o fac, chiar multi membrii ai clerului, dar asta din Renastere incoace, pentru ca de atunci exista stiinta in sensul modern al termenului, deci cercetarile precedente nu pot fi numite „stiintifice” in acelasi sens. Nu e nimic nou.
    „Daca suntem insa cinstiti pana la capat, este necesar sa admitem ca Biserica a fost a ramas si va fi si de acum incolo, o Institutie Politica.”
    Evident. Crestinismul in general si catolicismul in special sunt religii cu o puternica dimensiune sociala pe langa cea personala si individuala. Astfel, Biserica, fatalmente, este si o institutie cu caracter politic. Dar nu numai. Si nu sperati sa ne scoateti din tablou, pentru ca nu avem de gand sa plecam. Have a nice day!
    „Stiinta, ca si religia, sunt doar instrumente; pot fi folosite pentru, sau impotriva omului.”
    Amin, frate! Ca din sufletul meu grait-ai.
    „Caracterul distructiv si potentialul de regres ar trebui sa dispara atat din orientarea stiintei, cat si din orientarea religiei.”
    Imposibil. Ar fi salutar, dar este imposibil, avand in vedere ca natura umana este cum este. Dar asta nu e o scuza ca fiecare din noi, acolo unde suntem, sa nu lucram pentru asta.

  7. Cred ca exista o oarecare confuzie din partea dumneavoastra referitoare la stiinta. Stiinta (si in special cea moderna) se bazeaza pe o metoda de lucru, nu pe „legi ale naturii”. Cand am spus ca religia accepta cadourile stiintei dar nu isi insuseste si metodele sale, nu am spus-o cu jumatate de gura. Tehnologia implementata pretutindeni, nu este rodul unor rugaciuni catre divinitate. Are in spate ani de munca asidua, de observatii, determinari matematice si experimente, unele reusite, altele nu. Metoda stiintifica nu este ceva static; desi fondul este acelasi, pe parcursul timpului exista si o dinamica a abordarii ei. Stiinta invata din esecuri; religia institutionalizata nu poate invata. Spuneati ca arta nu si-a insusit metoda stiintifica?! Aici cred ca va inselati. Un artist este un experimentator al misterului si frumosului din om sau din natura, iar metodele sale sunt strict legate de „stiinta artei”. Exista scoli, metode, tehnologii in arta, legate de metoda stiintifica in mod direct. Singura care nu isi insuseste nimic din metoda stiintifica, este religia institutionalizata. Fiindca religia institutionalizata, nu reprezinta divinitatea, ci ambitia politica a unor oameni care se folosesc de ea ca de o oportunitate. Si este pacat. Este pacat fiindca se desacralizeaza permanent. In ce priveste Inchizitia, nu cred ca are rost sa discutam cu privire la impactul negativ pe care l-a avut asupra dezvoltarii societatii umane in ansamblu ca sa nu vorbim doar de impactul asupra stiintei in general. Spania era fara doar si poate, cea mai primitiva tara din punct de vedere tehnologic in perioada Inchizitiei. Mai are rost sa ne intrebam de ce? In ceea ce priveste afirmatia dumneavoastra ca „incercam sa va scoatem din tablou” biserica, eu nu pot sa va spun decit ca toate religiile pareau eterne; toate religiile pretind ca detin adevarul absolut; toate credeau ca daca au spate mii de ani, de „traditie” vor dainui permanent. Si unele au disparut. Eu cred ca nu este nevoie ca cineva sa scoata regia din tablou. Se va prabusi de la sine, odata ce fiinta umana va reusi sa inteleaga inutilitatea ei. Findca religia foloseste un etalon de valoare care nu va trece testul timpului. Acest etalon de valoare, este o raportare primitiva ca viziune asupra lumii. Religia vorbeste despre creatie, dar este evident ca ceva odata creeat, nu mai evolueaza sau nu mai involueaza. Fiindca creatia se presupune a fi un proces finit, in timp ce evolutia este un proces infinit. Iar minciuna din spatele creatiei este astazi destul de evidenta, daca apelam la metoda stiintifica. Si daca tot vorbim de minciuni concrete, e evident astazi ca nu putea fi „creat” Pamantul inaintea Soarelui. Ca sa nu mai vorbim de alte aberatii. Nu merita efortul. In ceea ce priveste „natura umana” ar trebui sa stiti ca aceasta este un termen inventat de acei oameni care incearca sa inrobeasca fiinta umana prin aducerea ei in derizoriu. Nimeni nu se naste bun sau rau, destept sau prost, egoist sau altruist, crestin sau mahomedan. Oamenii devin buni sau rai, destepti sau prosti, agoisti sau altruisti, mahomendani sau crestini, datorita mediului in care cresc si se dezvolta. Prin invatare (a se citi dresaj) ne formam ca indivizi. Pana la un punct, acum nu discutam doua entitati originale, ci doua entitati „imbibate” de mediu cu experiente diferite. Nici macar gandurile nu sunt efectiv „ale noastre”. Originalul este al omului de geniu, nu al omului comun.

  8. ela dima

    trebuie sa stii cine este alexis carrel!!!!!!! si nicolae paulescu!
    pe mine m-au impresionat profund. pe tine nu? probabil ca nu daca incerci sa il cunosti astfel pe Dumnezeu.
    si totusi imi pari un tip inteligent!

    • raulsandu

      Desigur ca persoanele mentionate de tine sunt niste colosi ai umanitatii si ii admir nespus, mai ales ca fac parte din domeniul in care sper sa activez toata viata. Insa in vremea lor nu se stia nimic despre radiatia cosmica de fond, de exemplu, sau despre descoperirile din genetica din ultimii ani care sustin teoria evolutiei. Ori aceste desoperiri, care sustin teoria big-bang respectv, teoria evolutiei, ofera raspunsuri mult mai pertinente unor intrebari fundamentale care de obicei sunt explicate prin prisma lui Dumnezeu. Chiar sunt curios cum l-ar fi vazut Paulescu pe Dumnezeu daca ar fi avut cunostintele care astazi sunt disponibile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s